Cubus Arts Blog

@ Mihai Târnovan
Mihai Târnovan

Profilul utilizatorului factureaza.ro

Mihai Târnovan

Spre surpriderea mea, nu cunosc nici un SaaS românesc în afara concurenței factureaza.ro. Miopia mea e ușor de înțeles, dar în acest articol mă voi concentra nu pe piața românească de soluții de facturare online, ci pe o analiză a profilului utilizatorului român de soluții SaaS, așa cum reiese el din statisticile adunate de factureaza.ro din 2007 până în prezent. Ca atare, nu este cazul să extrapolăm aceste date la toată piața română de SaaS-uri, dar putem cel puțin să ne formăm o idee mai bună despre utilizatorii români de internet care au înțeles utilitatea acestui mod de utilizare a software-ului (deși pe piețe mai mature SaaS-urile au penetrat deja piața destul de consistent, la noi acești utilizatori pot fi considerați încă pionieri / early adopters). Datele la nivel național au fost preluate de pe statcounter.com.

Date tehnice

Browser

  Firefox IE Chrome Safari Opera
România 43.32 34.45 14.08 0.79 7.1
Factureaza.ro 45.58 26.32 20.16 5.36 2.58

Utilizatorii factureaza.ro folosesc browserul Firefox aproximativ în aceeași proporție ca la nivel național, în schimb mai puțin Internet Explorer și Opera, preferând în detrimentul acestora cele două browsere bazate pe WebKit.

Fără să mai intrăm în detalii legate de versiunile specifice de browser folosite, este totuși de menționat (și de lăudat) declinul constant al infamului browser Internet Explorer 6 printre utilizatorii factureaza.ro, de la 42% în aprilie 2007 la doar 3% în aprilie 2011.

Ponderea mult mai ridicată a browserului Safari sugerează și că mai mulți dintre utilizatorii factureaza.ro sunt utilizatori de Mac-uri.

Sistem de operare

  Windows MacOS Linux
România 98.5 0.8 0.6
Factureaza.ro 83 10 5

O pondere mult mai mare a sistemelor de operare non-Windows susține ipoteza că utilizatorii factureaza.ro sunt mai experimentați din punct de vedere tehnic decât media națională.

Apare o schimbare şi la preferinţele de limbă (detectate în browser) ale vizitatorilor: engleza scade de la 82% la 70%, româna creşte de la 6% la 20%. Trendul este bun, de aliniere lentă la o situație normală în care developerii pot să se bazeze pe limba detectată în browser.

Plăți online

Introdusă la începutul lui 2009 pe factureaza.ro, plata cu cardul ar trebui să fie teoretic modalitatea cea mai potrivită pentru utilizatorii noştri. Plata se face imediat, se evită întocmirea de OPuri, comisioanele sunt suportate de noi etc. Cu toate aceste avantaje, adopția acestei modalități de plată este încă relativ modestă (comparativ cu alte piețe, unde – pentru SaaS-uri – plata online cu cardul este practic singura modalitate acceptată):

Procentul de plăți la factureaza.ro efectuate prin card
2009 6.25%
2010 11.5%

Clienții factureaza.ro după activitate (cod CAEN)

După cum era de așteptat, cei mai mulți dintre cei care folosesc serviciu nostru de facturare online activează în domeniul tehnologiei informației și al comerțului.

Clienții factureaza.ro după activitate (cod CAEN)
Activitati de servicii in tehnologia informatiei 15.14%
Comert cu ridicata cu excepta comertului cu autovehicule si motociclete 9.56%
Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor 8.76%
Activitati ale directiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate 7.57%
Transporturi terestre si transporturi prin conducte 6.77%
Lucrari speciale de constructii 4.78%
Publicitate si activitati de studiere a pietei 4.38%
Telecomunicatii 3.59%
Activitati ale agentiilor turistice si tur-operatorilor 2.79%
Constructii de cladiri 2.79%
Altele 33.86%

Remarci și concluzii

Utilizatorul factureaza.ro folosește Mac-uri și Linux considerabil mai mult decât media la nivel național și activează cel mai probabil în IT, comerț sau administrație. Plățile online și-au dublat ponderea în 2009 față de 2010. Internet Explorer 6 a scăzut la o cotă de piață insignifiantă, care nu mai poate justifica eforturile de dezvoltare necesare pentru păstrarea compatibilității cu acesta.

Unde procentele nu se însumează la 100%, s-au eliminat categorii cu procente irelevant de mici. Datele preluate de pe statcounter.com au fost pentru data de 10. aprilie, cele preluate de la factureaza.ro sunt furnizate de Google Analytics pentru intervalul aprilie – mai 2011 (pentru a dispune de un eșantion mai relevant).

Mihai Târnovan

Installing mysql gem with Percona XtraDB

Mihai Târnovan

After installing the mysql gem, we were seeing uninitialized constant MysqlCompat::MysqlRes errors all over the place, although the gem installed fine.

This was on FreeBSD 8.1. Turns out Percona XtraDB binary doesn’t include the mysql client libs, so you need to install those as well. On FreeBSD just do

pkg_add -r mysql51-client

Then reinstall the gem:

env ARCHFLAGS="-arch x86_64" gem i mysql -- --with-mysql-config=/usr/local/percona-xtradb/bin/mysql_config

Mihai Târnovan

Ruby Eval stacktrace position information

Mihai Târnovan

We’ve been often annoyed by warnings or exceptions like this: (eval):231: some error or warning. They make it very difficult to pinpoint the exact location of the problem.

The problem is usually cause by module_eval being called without file and line information. There’s an interesting write-up about eval and position information on Ola Bini’s blog. One of his readers observed that when using module_eval like this you’ll get the incorrect line number:

However, I noticed that if you write the heredoc inline you’ll get the correct line in the backtrace:

__LINE__ + 1 accounts for the line with the module_eval itself. I tested this with Ruby 1.8.6 and Ruby 1.9.1 and it applies for both, tough 1.9 at least puts more lines in the backtrace with the position of the module_eval call.

Passing __FILE__ and __LINE__ is better than skipping them, but can lead to false line numbers unless you use the 2nd form with the inlined heredoc.

Mihai Târnovan

Dear typographers

Mihai Târnovan

The romanian language has some specific diacritics which can radically change the meaning of a word.

The problem

For example țânc vs. tanc, tata vs. țâța vs. țața (kid vs. tank, father vs. breast vs. aunt). The problem with this characters and their implementation in keyboard layouts, charsets and fonts, is well known and has been explained in almost academic detail and extremely well documented manner by Cristian Secară.

Microsoft’s “solution” and its consequences

When Microsoft implemented the first romanian keyboard layout, they mapped the keys which should have produced these characters to similar turkish characters instead. They could have fixed this as early as Windows 2000 (around then the romanian standard SR 13411:1999 was already in place). Instead, they did nothing until 2007.

By then, their core fonts were already the de facto standard for web typography and everyone had fonts installed on their computer which lacked characters for lowercase and uppercase ș and ț (Unicode code points U+0218, U+0219, U+021A and U+021B).

Fixing the problem and causing new ones

It took Microsoft until 2006 to get it right. They released a patch which added the missing characters to Times New Roman, Arial and Verdana. When they released Windows Vista, they still didn’t get it right for all fonts – Verdana was only fixed by a later patch.

Ok, so Microsoft release a patch for XP and did the right thing with Vista. So everything’s fine, right ? Well, not quite. If you use the Romanian keyboard layout on Vista or MacOS, you will write text containing the proper Unicode characters. But a vast majority of romanian users don’t have these characters in their fonts, because they didn’t apply the font patch. So for them, a ș written with the proper romanian character appears as a square.

Possible solutions

  1. Use fonts that never had this problem in the first place.
    • Palatino Linotype
    • Tahoma

    This is of course too limiting for practical purposes, especially in web design.

  2. Use old keyboard layout.

    I still haven’t figured out how to do this for MacOS without custom keyboard layouts, but it should be fairly easy to do this for Vista and Linux (use Romanian legacy or a similar keyboard layout). You’ll write text with turkish diacritics, but at least all your visitors will be able to display them correctly.

  3. Serve two versions of content, one for Windows XP (and older) users with turkish characters, and one for all the others.

    Due to the complexity of this solution, I’m not sure this is a good idea. (we do this for travelbox with a Rack filter — but that was implemented more to learn about Rack than as a long term solution for this problem)